Biserica Ortodoxã este o comunitate de credintã crestinã. Crestinii ortodocsi sunt organizati în biserici ortodoxe nationale autocefale (greacã, rusã, românã, sârbã etc.), aflate în comuniune liturgicã (euharisticã) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe nationale, primatul onorific este detinut de Patriarhia Ecumenicã a Constantinopolului. Dupã numãrul de credinciosi, ortodocsii formeazã în lume a doua comunitate crestinã, dupã Biserica Catolicã.
Bisericile Ortodoxe Rãsãritene reunesc astãzi o parte importantã a credinciosilor crestini. Istoric si cultural, ele sunt purtãtoare ale unei traditii bogate, dezvoltate de-a lungul a douã milenii de viatã crestinã într-o largã zonã geograficã.
Fundamentele teologiei crestine ortodoxe au fost stabilite la primele sapte sinoade ecumenice, tinute între secolele al IV-lea si al VIII-lea. Din motive religioase, dar si politice, geografice si culturale, între biserica apuseanã (romano-catolicã) si cea rãsãriteanã (ortodoxã) s-a produs o separare în 1054, cunoscutã sub numele de Marea Schismã. În urma acestui eveniment, atât Biserica Ortodoxã, cât si cea Catolicã se considerã a fi singura bisericã universalã (- catolicã sau "soborniceascã") si apostolicã, ca si detinãtoarea dreptei credintei (- ortodoxã). Spre deosebire de biserica Romei, ce pune accentul pe universalitate (catolicitate), cea ortodoxã pune accentul pe puritatea credintei, de unde diferenta de nume.